Creierul femeilor se schimbă dramatic după ce rămân însărcinate, arată un studiu
Creierul femeilor suferă modificări importante în timpul sarcinii, reiese dintr-un studiu recent. Aceste schimbări au loc tocmai pentru a înlesni legătura dintre mamă și copil.
Sarcina duce la schimbări izbitoare ale creierului, inclusiv modificări ale materiei cenușii și ale regiunilor implicate în percepția de sine, potrivit unui nou studiu. Descoperirile sugerează că aceste modificări neurologice pot promova legătura dintre mamă și copil și ar putea juca un rol în schimbarea identității pe care multe femei o simt atunci când devin proaspete mame, au spus cercetătorii.
„Aceste date oferă perspective cheie asupra impactului creierului uman și indică schimbări importante în structura și funcția creierului” în timpul sarcinii, au scris autorii studiului care a fost publicat pe 22 noiembrie în revista Nature Communications.
Aceste schimbări „pot conferi avantaje adaptative pentru comportamentul gestațional și matern al unei mame și pentru stabilirea noii relații mamă-copil”, potrivit cercetătorilor studiului, de la Centrul Medical al Universității din Amsterdam.
Într-un studiu anterior asupra femeilor însărcinate din Spania, același grup de cercetători a descoperit o reducere a cantității de materie cenușie din creier care poate dura până la doi ani de la naștere. În noul studiu, realizat în Țările de Jos, cercetătorii au extins această activitate examinând mai multe zone ale creierului și investigând dacă schimbările au fost legate de anumite comportamente ale legăturii mamă-copil.
Ei au urmărit 80 de femei olandeze care nu erau însărcinate la începutul studiului și nu avuseseră niciodată un copil înainte. Pe parcursul studiului, 40 dintre femei au rămas însărcinate. Toate femeile au avut creierul scanat la începutul studiului și în diferite momente după aceea, inclusiv la scurt timp după naștere și la un an după.
Cercetătorii au descoperit din nou că femeile care au rămas însărcinate au pierdut substanța cenușie după naștere. Replicarea descoperirii din studiul lor anterior sugerează în continuare că aceste rezultate sunt de încredere, fiind observate la oameni din diferite țări, au spus autorii. Aceste pierderi de materie cenușie nu sunt neapărat dăunătoare.
Mai degrabă, ele pot reprezenta o „reglare fină” a creierului care ar putea fi benefică în îngrijirea unui nou copil, au spus ei. În mod interesant, pierderea materiei cenușii a fost legată de așa-numitele comportamente „de cuibărit”, care sunt efectuate pentru a se pregăti pentru sosirea bebelușului, de exemplu organizarea casei.
Creierul femeilor însărcinate prezintă modificări considerabile
Studiul a mai constatat că femeile care au rămas însărcinate au prezentat modificări într-un sistem cerebral cunoscut sub numele de rețeaua implicită, un grup de regiuni ale creierului care sunt cele mai active atunci când o persoană nu îndeplinește o anumită sarcină. Această rețea este activă atunci când îți lași mintea să rătăcească și se crede că este implicată în autoreflecție și memoria autobiografică, precum și în procese sociale precum empatia, au spus autorii.
În plus, femeile cu schimbări mai mari în rețeaua modului implicit au raportat că au simțit o legătură mai mare cu bebelușul lor și că au mai multă plăcere în a interacționa cu copilul lor, comparativ cu femeile cu schimbări mai mici.
Femeile cu modificări mai mari ale rețelei implicite au raportat, de asemenea, mai puține „deficiențe de legătură”, cum ar fi resentimente sau furie față de copil. În plus, modificările creierului au fost legate de măsurile atașamentului față de făt, în special, cu cât creșterile activității în rețeaua implicită erau mai mari, cu atât femeile erau mai probabil să diferențieze fătul de ele însele și să vadă fătul ca un individ.
Cercetătorii au speculat că schimbările aduse rețelei de mod implicit în timpul sarcinii pot modifica baza neuronală a sinelui, „contribuind la transformarea identității și a concentrării unei femei care însoțesc adesea noua maternitate”, au spus autorii.
În cele din urmă, cercetătorii au investigat ce factori ar putea determina aceste modificări ale creierului, iar rezultatele lor indică un posibil vinovat: hormonii. Folosind mostre de urină colectate în 10 puncte în timpul studiului, cercetătorii au descoperit că femeile cu niveluri mai ridicate de estrogen, în special în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, au prezentat modificări ale creierului mai mari decât cele fără o creștere atât de pronunțată a estrogenului. În schimb, factori precum somnul, nivelul de stres și tipul de naștere nu au fost legați de modificările creierului.
Totuși, cercetătorii nu pot exclude posibilitatea ca alți factori care nu sunt măsurați în studiu, inclusiv exercițiile fizice, nutriția și markerii genetici, ar putea fi implicați în aceste modificări ale creierului și au cerut studii suplimentare, mai ample, pentru a examina acești factori.